{"id":6763,"date":"2017-01-01T20:01:02","date_gmt":"2017-01-01T10:01:02","guid":{"rendered":"https:\/\/fastingwithwater.com\/?p=3791"},"modified":"2017-01-01T20:01:02","modified_gmt":"2017-01-01T10:01:02","slug":"apa-definitie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/fastingwithwater.com\/ro\/apa-definitie\/","title":{"rendered":"Apa – defini\u021bie"},"content":{"rendered":"

Apa -defini\u021bie<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Apa este un lichid transparent \u0219i incolor, care, \u00een stare pur\u0103, este o combina\u021bie de oxigen \u0219i hidrogen.<\/span><\/strong><\/p>\n

Apa<\/b>\u00a0este un lichid\u00a0inodor<\/a>,\u00a0insipid<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0incolor<\/a>, de cele mai multe ori, sau u\u0219or alb\u0103strui sau chiar verzui \u00een straturi groase. Apa este o substan\u021b\u0103 absolut indispensabil\u0103 vie\u021bii, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali\u00a0solven\u021bi<\/a>. Apa este un compus chimic al\u00a0hidrogenului<\/a>\u00a0\u0219i al\u00a0oxigenului<\/a>, av\u00e2nd formula chimic\u0103 brut\u0103\u00a0H2<\/sub>O<\/b>. Apa este una din substan\u021bele cele mai r\u0103sp\u00e2ndite pe planeta P\u0103m\u00e2nt, form\u00e2nd unul din \u00eenveli\u0219urile acesteia,\u00a0hidrosfera<\/a>.<\/span><\/p>\n

Pe P\u0103m\u00e2nt, apa exist\u0103 \u00een multe forme, \u00een cele mai variate locuri. Sub form\u0103 de\u00a0ap\u0103 s\u0103rat\u0103<\/a>\u00a0exist\u0103 \u00een\u00a0oceane<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0m\u0103ri<\/a>. Sub form\u0103 de\u00a0ap\u0103 dulce<\/a>\u00a0\u00een stare\u00a0solid\u0103<\/a>, apa se g\u0103se\u0219te \u00een\u00a0calotele polare<\/a>,\u00a0ghe\u021bari<\/a>,\u00a0aisberguri<\/a>,\u00a0z\u0103pad\u0103<\/a>, dar \u0219i ca\u00a0precipita\u021bii<\/a>\u00a0solide, sau\u00a0ninsoare<\/a>. Sub form\u0103 de ap\u0103 dulce\u00a0lichid\u0103<\/a>, apa se g\u0103se\u0219te \u00een\u00a0ape curg\u0103toare<\/a>,\u00a0st\u0103t\u0103toare<\/a>, precipita\u021bii lichide,\u00a0ploi<\/a>, \u0219i\u00a0ape freatice<\/a>\u00a0sau subterane. \u00cen atmosfer\u0103, apa se g\u0103se\u0219te sub form\u0103\u00a0gazoas\u0103<\/a>\u00a0alc\u0103tuind\u00a0norii<\/a>\u00a0sau fiind difuzat\u0103 \u00een aer determin\u00e2nd\u00a0umiditatea<\/a>\u00a0acestuia. Consider\u00e2nd \u00eentreaga planet\u0103, apa se g\u0103se\u0219te continuu \u00een mi\u0219care \u0219i transformare,\u00a0evaporarea<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0condensarea<\/a>, respectiv\u00a0solidificarea<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0topirea<\/a>\u00a0altern\u00e2nd mereu. Aceast\u0103 perpetu\u0103 mi\u0219care a apei se nume\u0219te\u00a0ciclul apei<\/a>\u00a0\u0219i constituie obiectul de studiu al\u00a0meteorologiei<\/a>\u00a0\u0219i al\u00a0hidrologiei<\/a>.<\/span><\/p>\n

Apa care este potrivit\u0103 consumului uman se nume\u0219te\u00a0ap\u0103 potabil\u0103<\/a>. Conform standardului din Rom\u00e2nia, pentru ca apa s\u0103 fie potabil\u0103\u00a0sestonul<\/a> nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 1ml\/m\u00b3. Pe m\u0103sura cre\u0219terii popula\u021biei umane de-a lungul timpului \u0219i a folosirii intensive \u0219i extensive a resurselor de ap\u0103 susceptibile de a furniza ap\u0103 potabil\u0103, problema apei utilizabile a devenit o problem\u0103 vital\u0103 a omenirii. Apa acoper\u0103 71% din suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului.<\/span><\/p>\n

Forme de ap\u0103<\/span><\/span><\/h3>\n
\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Fulgi de z\u0103pad\u0103<\/i>\u00a0de Wilson Bentley, 1902<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Apa se g\u0103se\u0219te sub diverse forme \u00een natur\u0103:\u00a0vapori<\/a>\u00a0de ap\u0103 \u0219i\u00a0nori<\/a>\u00a0\u00een\u00a0atmosfera<\/a>, valuri \u0219i\u00a0aisberguri<\/a>\u00a0\u00een\u00a0oceane<\/a>,\u00a0ghe\u021bari<\/a>\u00a0la\u00a0latitudini<\/a>\u00a0mici sau\u00a0altitudini<\/a>\u00a0mari,\u00a0acvifere<\/a>\u00a0sub p\u0103m\u00e2nt,\u00a0r\u00e2uri<\/a>\u00a0sau\u00a0lacuri<\/a>.\u00a0Circuitul apei \u00een natur\u0103<\/a><\/b>\u00a0este fenomenul prin care apa este transferat\u0103 dintr-o forma \u00eentr-alta, prin\u00a0evaporare<\/a>,\u00a0precipita\u021bii<\/a>\u00a0\u0219i scurgeri de suprafa\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Datorit\u0103 importan\u021bei pe care o are (\u00een\u00a0agricultur\u0103<\/a>, dar \u0219i pentru omenire \u00een general), apei i s-au dat diverse nume \u00een func\u021bie de formele pe care le ia.\u00a0Ploaia<\/a>\u00a0e cunoscut\u0103 \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor, pe c\u00e2nd alte forme sunt mai pu\u021bin \u00eent\u00e2lnite, \u0219i pot fi surprinz\u0103toare c\u00e2nd sunt v\u0103zute prima dat\u0103. Exemple sunt:\u00a0grindina<\/a>,\u00a0z\u0103pada<\/a>,\u00a0cea\u021ba<\/a>,\u00a0roua<\/a>\u00a0sau\u00a0chiciura<\/a>. Un fenomen conex este\u00a0curcubeul<\/a>, \u00eent\u00e2lnit atunci c\u00e2nd lumina se\u00a0refract\u0103<\/a>\u00a0prin particulele de ap\u0103 din atmosfer\u0103.<\/span><\/p>\n

Apa de la suprafa\u021ba globului joac\u0103 roluri importante \u00een evolu\u021bia uman\u0103; r\u00e2urile \u0219i iriga\u021biile asigur\u0103 aportul de ap\u0103 pentru agricultur\u0103, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie comercial sau de agrement. O ap\u0103 cu insuficien\u021bi nutrien\u021bi se nume\u0219te\u00a0oligotrof\u0103<\/a>. Scurgerea apei pe suprafa\u021ba terestr\u0103 este mecanismul prin care\u00a0eroziunea<\/a>\u00a0sculpteaz\u0103 mediul natural, duce la crearea\u00a0v\u0103ilor<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0deltelor<\/a>\u00a0cu suprafe\u021be fertile favorabile dezvolt\u0103rii de centre umane. De asemenea, apa se infiltreaz\u0103 \u00een sol, ajung\u00e2nd \u00een p\u00e2nza de ap\u0103 freatic\u0103. Aceast\u0103\u00a0ap\u0103 freatic\u0103<\/a>\u00a0ajunge din nou la suprafa\u021b\u0103 sub forma\u00a0izvoarelor<\/a>, sau a\u00a0izvoarelor termale<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0gheizerilor<\/a>. Apa freatic\u0103 este de asemenea extras\u0103 artificial prin pu\u021buri \u0219i\u00a0f\u00e2nt\u00e2ni<\/a>.<\/span><\/p>\n

Deoarece apa poate con\u021bine numeroase substan\u021be diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii \u0219i alte animale \u0219i-au format sim\u021burile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evit\u0103 apa cu gust\u00a0s\u0103rat<\/a>\u00a0(ap\u0103 de mare<\/a>) sau putred\u00a0de mla\u0219tin\u0103<\/a>\u00a0prefer\u00e2nd apa unui izvor montan sau apa freatic\u0103.<\/span><\/p>\n

<\/span>Apa \u00een biologie \u0219i civiliza\u021bia uman\u0103<\/span><\/span><\/h3>\n

Din punct de vedere\u00a0biologic<\/a>, apa are numeroase propriet\u0103\u021bi indispensabile prolifer\u0103rii\u00a0vie\u021bii<\/a>, care o deosebesc de celelalte substan\u021be. Apa \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te acest rol, permi\u021b\u00e2nd\u00a0compu\u0219ilor organici<\/a>\u00a0s\u0103 reac\u021bioneze \u00een moduri care s\u0103 permit\u0103 \u00een cele din urm\u0103 replicarea. Este un bun\u00a0solvent<\/a>\u00a0\u0219i are o\u00a0tensiune superficial\u0103<\/a>\u00a0ridicat\u0103, permi\u021b\u00e2nd astfel mi\u0219carea compu\u0219ilor organici \u0219i a organismelor vii. Apa proasp\u0103t\u0103 are\u00a0densitatea<\/a>\u00a0maxim\u0103 la 4\u00a0\u00b0C<\/a>, aceast\u0103 densitate sc\u0103z\u00e2nd pe m\u0103sur\u0103 ce apa se r\u0103ce\u0219te, se \u00eenc\u0103lze\u0219te sau \u00eenghea\u021b\u0103. Fiind o\u00a0molecul\u0103 polar\u0103<\/a>\u00a0stabil\u0103 dominant\u0103 \u00een atmosfer\u0103, joac\u0103 un rol important \u00een absorb\u021bia\u00a0radia\u021biei infraro\u0219ii<\/a>, crucial\u0103 \u00een cadrul\u00a0efectului de ser\u0103<\/a>, f\u0103r\u0103 de care temperatura medie la suprafa\u021ba Terrei ar fi de -18\u00b0 Celsius. Apa are de asemenea o\u00a0c\u0103ldur\u0103 specific\u0103<\/a>\u00a0neobi\u0219nuit de mare (4181,3\u00a0J\/(kg\u00b7\u00b0C) la presiunea de 1\u00a0bar \u0219i temperatura de 25\u00a0\u00b0C[1]<\/a><\/sup>), care joac\u0103 mai multe roluri \u00een reglarea\u00a0climatului<\/a>\u00a0global \u0219i regional, precum\u00a0Curentul Golfului<\/a>, permi\u021b\u00e2nd existen\u021ba vie\u021bii. Deoarece absoarbe foarte mult infraro\u0219iile, are o foarte u\u0219oar\u0103 nuan\u021b\u0103 albastr\u0103, datorit\u0103 elimin\u0103rii unei mici cantit\u0103\u021bi de lumin\u0103 ro\u0219ie care o traverseaz\u0103. Culoarea albastr\u0103 poate fi observat\u0103 numai c\u00e2nd apa este \u00een cantitate mare, de exemplu \u00een lacuri, m\u0103ri sau oceane. \u00cen plus, apa are o c\u0103ldur\u0103 latent\u0103 de vaporizare mare, de 2262\u00a0kJ\/kg la presiunea de 1\u00a0bar \u0219i temperatura de 98\u00a0\u00b0C (dar de 2442\u00a0kJ\/kg la presiunea de 0,0317\u00a0bar, presiunea de satura\u021bie la temperatura de 25\u00a0\u00b0C),[1]<\/a><\/sup>\u00a0care are o influen\u021b\u0103 mare asupra climatului \u0219i a transferului de c\u0103ldur\u0103 \u00eentre ocean \u0219i atmosfer\u0103.<\/span><\/p>\n

Apa este un foarte bun\u00a0solvent<\/a>, similar din punct de vedere chimic cu\u00a0amoniacul<\/a>, \u0219i dizolv\u0103 multe tipuri de substan\u021be, precum diferite\u00a0s\u0103ruri<\/a>\u00a0\u0219i zah\u0103rul, \u0219i faciliteaz\u0103 reac\u021biile chimice ale acestora, lucru care permite un metabolism complex.<\/span><\/p>\n

Unele substan\u021be \u00eens\u0103 nu se amestec\u0103 cu apa, cum e de exemplu petrolul, \u0219i alte\u00a0substan\u021be hidrofobe<\/a>.\u00a0Membranele celulare<\/a>, compuse din\u00a0lipide<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0proteine<\/a>, profit\u0103 de aceast\u0103 proprietate, control\u00e2nd interac\u021biunea dintre ele \u0219i mediul extern. Acest lucru este u\u0219urat de tensiunea superficial\u0103 a apei.<\/span><\/p>\n

Pic\u0103turile de ap\u0103 sunt stabile datorit\u0103 tensiunii superficiale mari datorat\u0103 puternicelor for\u021be intermoleculare numite for\u021be de coeziune. Acest lucru este evident atunci c\u00e2nd mici cantit\u0103\u021bi de ap\u0103 ajung pe o suprafa\u021b\u0103 insolubil\u0103, precum\u00a0polietena<\/a>: apa r\u0103m\u00e2ne sub form\u0103 de pic\u0103turi. Totu\u0219i, pe\u00a0sticl\u0103<\/a>\u00a0extrem de curat\u0103 apa formeaz\u0103 o pelicul\u0103 sub\u021bire deoarece for\u021bele dintre moleculele de ap\u0103 \u0219i de sticl\u0103 (for\u021bele de adeziune) sunt mai mari dec\u00e2t for\u021bele de coeziune. Acest lucru este foarte important \u00een cadrul\u00a0transpira\u021biei<\/a>\u00a0plantelor<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen celulele \u0219i organismele biologice, apa se afl\u0103 \u00een contact cu suprafe\u021bele membranoase proteice care sunt hidrofile, adic\u0103 prezint\u0103 o puternic\u0103 atrac\u021bie pentru ap\u0103. Langmuir a observat o puternic\u0103 for\u021b\u0103 de respingere \u00eentre suprafe\u021bele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafe\u021bele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru \u00eenvingerea acestor for\u021be, numite for\u021be de hidratare. Aceste for\u021be sunt foarte puternice, dar valoarea lor scade rapid pe distan\u021be mai mici de un nanometru. Importan\u021ba lor \u00een biologie a fost studiat\u0103 de Adrian Parsegian. Prezint\u0103 importan\u021b\u0103 \u00een special atunci c\u00e2nd celulele sunt deshidratate prin expunerea la atmosfer\u0103 uscat\u0103 sau la \u00eenghe\u021b extracelular.<\/span><\/p>\n

O proprietate simpl\u0103, dar unic\u0103 \u0219i extrem de important\u0103 pentru mediu, este c\u0103 \u00een forma sa solid\u0103, de\u00a0ghea\u021b\u0103<\/a>, plute\u0219te pe lichid. Forma solid\u0103 a apei are o densitate mai mic\u0103 dec\u00e2t a apei lichide, datorit\u0103 geometriei pun\u021bilor de hidrogen care se formeaz\u0103 doar la temperaturi mai joase. Pentru aproape toate substan\u021bele \u0219i pentru toate celelalte 11 st\u0103ri neobi\u0219nuite ale apei, cu excep\u021bia ghe\u021bii-XI, starea solid\u0103 este mai dens\u0103 dec\u00e2t cea lichid\u0103. Apa proasp\u0103t\u0103 este cea mai dens\u0103 la 4\u00a0\u00b0C, \u0219i se va scufunda prin\u00a0convec\u021bie<\/a>\u00a0pe m\u0103sur\u0103 ce se r\u0103ce\u0219te la acea temperatur\u0103, iar dac\u0103 se r\u0103ce\u0219te \u00een continuare se va ridica. Datorit\u0103 aceste propriet\u0103\u021bi, apa de ad\u00e2ncime va fi mai cald\u0103 dec\u00e2t apa \u00eenghe\u021bat\u0103, de suprafa\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t ghea\u021ba se va forma \u00eencep\u00e2nd de la suprafa\u021b\u0103 \u0219i se va extinde \u00een jos, iar cea mai mare parte a apei de dedesubt va r\u0103m\u00e2ne constant\u0103 la 4\u00a0\u00b0C. Astfel, fundul unui lac, mare sau ocean este practic izolat de frig, permi\u021b\u00e2nd supravie\u021buirea speciilor de animale. Aproape toate celelalte substan\u021be chimice sunt mai dense \u00een stare solid\u0103 \u0219i \u00eenghea\u021b\u0103 de la fund spre suprafa\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Via\u021ba pe P\u0103m\u00e2nt a evoluat \u0219i s-a adaptat acestor propriet\u0103\u021bi ale apei. Existen\u021ba formelor solid\u0103, lichid\u0103 \u0219i gazoas\u0103 ale apei pe P\u0103m\u00e2nt a reprezentat un factor important pentru colonizarea diferitelor medii ale planetei de c\u0103tre forme de via\u021b\u0103 adaptate variatelor, \u0219i adesea extremelor, condi\u021bii de via\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen istorie, civiliza\u021biile s-au dezvoltat cu prec\u0103dere pe malurile r\u00e2urilor sau m\u0103rilor:\u00a0Mesopotamia<\/a>, a\u0219a-numitul leag\u0103n al civiliza\u021biei este situat\u0103 \u00eentre dou\u0103 r\u00e2uri, Egiptul antic a \u00eenflorit pe malurile Nilului, iar marile metropole, precum\u00a0Londra<\/a>,\u00a0Paris<\/a>,\u00a0New York<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Tokio<\/a>\u00a0\u00ee\u0219i datoreaz\u0103 succesul \u00een parte accesibilit\u0103\u021bii oferite de situarea l\u00e2ng\u0103 o ap\u0103, \u0219i \u00eenflorirea comercial\u0103 rezultat\u0103. Insulele cu porturi sigure, precum\u00a0Singapore<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Hong Kong<\/a>, s-au dezvoltat tocmai din acest motiv. \u00cen locuri precum\u00a0Africa de Nord<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0Orientul Mijlociu<\/a>, unde apa nu se g\u0103se\u0219te \u00een abunden\u021b\u0103, accesul la ap\u0103 potabil\u0103 a fost \u0219i este o mare problem\u0103 \u00een dezvoltarea comunit\u0103\u021bilor umane.<\/span><\/p>\n

O gre\u0219eal\u0103 des \u00eent\u00e2lnit\u0103 este aceea c\u0103 apa este un bun conductor de\u00a0electricitate<\/a>. Toate propriet\u0103\u021bile electrice ale apei se datoreaz\u0103 ionilor s\u0103rurilor minerale dizolvate \u00een ea \u0219i dioxidului de carbon dizolvat \u00een ea. Apa prezint\u0103 auto-ionizare (dou\u0103 molecule de ap\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-un anion de hidroxid \u0219i un\u00a0cation<\/a>\u00a0de hidroniu) \u00eens\u0103 doar la un nivel aproape imperceptibil.<\/span><\/p>\n

<\/span>Pozi\u021biile astronomice ale P\u0103m\u00e2ntului \u0219i influen\u021ba lor asupra maselor mari de ap\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n
C\u0103derea unei pic\u0103turi de ap\u0103.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Coexisten\u021ba st\u0103rilor solid\u0103, lichid\u0103 \u0219i gazoas\u0103 a apei pe P\u0103m\u00e2nt este vital\u0103 pentru\u00a0originea<\/a>,\u00a0evolu\u021bia<\/a>\u00a0\u0219i continuarea existen\u021bei vie\u021bii pe Terra. Totu\u0219i, dac\u0103 s-ar schimba pozi\u021bia planetei fa\u021b\u0103 de\u00a0Soare<\/a>, chiar cu o distan\u021b\u0103 relativ mic\u0103 (1 000 000\u00a0km), condi\u021biile care permit existen\u021ba simultan\u0103 a celor trei st\u0103ri nu ar mai avea loc cu at\u00e2ta u\u0219urin\u021b\u0103.<\/span><\/p>\n

Masa P\u0103m\u00e2ntului permite\u00a0atrac\u021biei gravita\u021bionale<\/a>\u00a0s\u0103 p\u0103streze o\u00a0atmosfer\u0103<\/a>\u00a0\u00een jurul planetei. Vaporii de ap\u0103 \u0219i dioxidul de carbon din atmosfer\u0103 creeaz\u0103 un efect de ser\u0103 care asigur\u0103 o temperatur\u0103 de suprafa\u021b\u0103 relativ constant\u0103. Dac\u0103 P\u0103m\u00e2ntul ar avea dimensiuni mai mici, o atmosfer\u0103 mai sub\u021bire ar duce la temperaturi extreme care s\u0103 nu permit\u0103 acumularea apei dec\u00e2t \u00een calotele glaciare din jurul\u00a0polilor<\/a>\u00a0(a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planeta Marte).<\/span><\/p>\n

Distan\u021ba dintre P\u0103m\u00e2nt \u0219i Soare \u0219i combina\u021bia dintre radia\u021bia solar\u0103 primit\u0103 \u0219i efectul de ser\u0103 al atmosferei asigur\u0103 ca suprafa\u021ba sa s\u0103 nu fie nici prea rece \u0219i nici prea fierbinte pentru apa lichid\u0103. Dac\u0103 P\u0103m\u00e2ntul ar fi mai dep\u0103rtat, apa ar \u00eenghe\u021ba, iar dac\u0103 ar fi mai apropiat de Soare, temperatura de suprafa\u021b\u0103 mai ridicat\u0103 ar \u00eempiedica formarea calotelor glaciare, sau ar cauza existen\u021ba apei doar sub form\u0103 de vapori. \u00cen primul caz, P\u0103m\u00e2ntul ar absorbi mai mult\u0103 energie solar\u0103 din cauza albedoului redus al oceanelor, iar \u00een al doilea ar rezulta un efect de ser\u0103 sc\u0103pat de sub control \u0219i condi\u021bii neospitaliere similare celor de pe planeta Venus.<\/span><\/p>\n

S-a propus c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i via\u021ba p\u0103streaz\u0103 condi\u021biile care i-au permis existen\u021ba. Temperatura de suprafa\u021b\u0103 a P\u0103m\u00e2ntului a fost relativ constant\u0103 de-a lungul\u00a0erelor geologice<\/a>\u00a0\u00een ciuda varia\u021biilor radia\u021biei solare, lucru care ar indica existen\u021ba unui proces dinamic ce guverneaz\u0103 temperatura Terrei printr-o combina\u021bie de efect de ser\u0103 \u0219i albedou atmosferic \u0219i de suprafa\u021b\u0103. Aceast\u0103 propunere poart\u0103 numele de\u00a0Ipoteza Gaia<\/a><\/i>.<\/span><\/p>\n

<\/span>Utilizarea apei de c\u0103tre oameni<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n
<\/div>\n

Sistem de iriga\u021bii \u00een\u00a0New Jersey<\/a><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Pomp\u0103<\/a>\u00a0de ap\u0103 manual\u0103 \u00een\u00a0China<\/a>.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Toate formele de via\u021b\u0103 cunoscute depind de ap\u0103. Apa este o parte vital\u0103 \u00een multe din procesele\u00a0metabolismului<\/a>\u00a0din interiorul organismului. Cantit\u0103\u021bi semnificative de ap\u0103 sunt utilizate de organism \u00een\u00a0digestia<\/a>\u00a0hranei. (Not\u0103: unele\u00a0bacterii<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0semin\u021be<\/a>\u00a0de\u00a0plante<\/a>\u00a0pot intra \u00eentr-o\u00a0stare criptobiotic\u0103<\/a>\u00a0pentru o perioad\u0103 nedeterminat\u0103, atunci c\u00e2nd sunt deshidratate, ca apoi s\u0103 revin\u0103 la via\u021b\u0103 c\u00e2nd reajung \u00eentr-un mediu umed.)<\/span><\/p>\n

Aproape 72% din masa corpului\u00a0uman<\/a>\u00a0f\u0103r\u0103 gr\u0103simi este ap\u0103. Pentru o bun\u0103 func\u021bionare, corpul necesit\u0103 \u00eentre doi \u0219i \u0219apte\u00a0litri<\/a>\u00a0de ap\u0103 pe\u00a0zi<\/a>\u00a0pentru a evita\u00a0deshidratarea<\/a>, cantitatea exact\u0103 depinz\u00e2nd de nivelul de activitate, temperatur\u0103, umiditate \u0219i al\u021bi factori. Nu este cunoscut\u0103 cu exactitate cantitatea de ap\u0103 necesar\u0103 a fi consumat\u0103 de o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103. Oricum, pentru cei care au probleme de rinichi este dificil s\u0103 bea prea mult\u0103 ap\u0103, dar periculos s\u0103 bea prea pu\u021bin\u0103, mai ales \u00eentr-un ambient cald \u0219i umed sau \u00een timpul exerci\u021biilor fizice. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 totu\u0219i ca oamenii s\u0103 consume mult mai mult\u0103 ap\u0103 \u00een timpul exerci\u021biilor fizice dec\u00e2t este necesar, expun\u00e2ndu-se astfel riscului de\u00a0intoxica\u021bie cu ap\u0103,<\/span> care de cele mai multe ori este fatal\u0103. „Obligativitatea” consum\u0103rii a opt pahare de ap\u0103 pe zi de o persoan\u0103, nu este argumentat\u0103 \u0219tiin\u021bific. Dieteticienii \u0219i nutri\u021bioni\u0219tii spun c\u0103 aceasta este cantitatea de ap\u0103 recomandat\u0103 a fi consumat\u0103 pe zi – \u00een englez\u0103 RDI (Recommended Daily Intake).\u00a0[1]<\/a>. Ultimele rapoarte referitoare la regimul alimentar ale Consiliului Na\u021bional de Cercetare\u00a0National Research Council<\/a>\u00a0recomand\u0103 un consum pentru femei de 2,7\u00a0litri<\/a>\u00a0de ap\u0103 \u00een total (incluz\u00e2nd \u0219i sursele de ap\u0103 din alimente) \u0219i, respectiv, 3,7\u00a0litri<\/a>\u00a0pentru b\u0103rba\u021bi\u00a0[2]<\/a>. Apa se pierde din organism prin\u00a0urin\u0103<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0fecale<\/a>, prin\u00a0transpira\u021bie<\/a>\u00a0\u0219i prin respira\u021bie (expira\u021bie de\u00a0vapori<\/a>).<\/span><\/p>\n

Corpul uman are nevoie de ap\u0103 care nu con\u021bine prea mult\u0103 sare sau alte impurit\u0103\u021bi. Printre impurit\u0103\u021bile frecvent \u00eent\u00e2lnite se num\u0103r\u0103 chimicalele \u0219i\/sau\u00a0bacterii<\/a>\u00a0periculoase, cum ar fi crypto sporidium. Unele substan\u021be sunt \u00eens\u0103 acceptabile \u0219i chiar necesare ca \u0219i prezen\u021b\u0103 \u00een ap\u0103 pentru intensificarea gustului \u0219i pentru asigurarea necesarului de\u00a0electroli\u021bi<\/a>.<\/span><\/p>\n

<\/span>Apa ca o surs\u0103 pre\u021bioas\u0103<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Oameni st\u00e2nd la coad\u0103 pentru ap\u0103 \u00een timpul asediului de la\u00a0Sarajevo<\/a>.<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Datorit\u0103 cre\u0219terii popula\u021biei mondiale \u0219i a altor factori, tot mai pu\u021bini oameni beneficiaz\u0103 de\u00a0ap\u0103 potabil\u0103<\/a>. Problema apei poate fi rezolvat\u0103 prin cre\u0219terea produc\u021biei, o distribu\u021bie mai bun\u0103, \u0219i economisirea resurselor deja existente. Din acest motiv, apa este o resurs\u0103 strategic\u0103 pentru multe \u021b\u0103ri. Au existat de-a lungul timpului mai multe conflicte pentru accesul la ap\u0103 \u0219i controlul acesteia.[2]<\/a><\/sup>\u00a0Exper\u021bii prev\u0103d mai multe conflicte viitoare din cauza cre\u0219terii popula\u021biei mondiale \u0219i cre\u0219terii contamin\u0103rii prin\u00a0poluare<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0\u00eenc\u0103lzire global\u0103<\/a>.<\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Un p\u00e2r\u00e2u de munte<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Raportul\u00a0UNESCO<\/a>\u00a0despre dezvoltarea apei (WWDR, 2003) din cadrul Programului de Evaluare a Apei pe Plan Mondial arat\u0103 c\u0103, \u00een urm\u0103torii 20 de ani, cantitatea de ap\u0103 potabil\u0103 disponibil\u0103 va sc\u0103dea cu 30%. 40% dintre locuitorii lumii nu au ap\u0103 curat\u0103 suficient\u0103 pentru o\u00a0igien\u0103<\/a>\u00a0minimal\u0103. Peste 2,2 milioane de oameni au murit \u00een\u00a02000<\/a>\u00a0de boli legate de consumul de ap\u0103 contaminat\u0103 sau din cauza secetei. \u00cen 2004, o organiza\u021bie englez\u0103,\u00a0WaterAid<\/a>, a raportat c\u0103 un copil moare la fiecare 15 secunde din cauza bolilor legate de ap\u0103 ce ar putea fi u\u0219or prevenite.<\/span><\/p>\n

Se prevede c\u0103 apa ar putea deveni pre\u021bioas\u0103 precum\u00a0petrolul<\/a>, lucru care ar face din\u00a0Canada<\/a>, ce are aceast\u0103 resurs\u0103 din abunden\u021b\u0103, cea mai bogat\u0103 \u021bar\u0103 din lume.<\/span><\/strong><\/p>\n

\u00cen 2005 \u00een SUA pre\u021burile mari ale benzinei au provocat \u00eengrijorare \u0219i au existat temeri pentru o criz\u0103 global\u0103, \u00eens\u0103 consumatorii nu ezitau s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u021buri duble pentru aceea\u0219i cantitate, dar de ap\u0103 \u00eembuteliat\u0103.<\/span><\/p>\n

Apa potabil\u0103 este mai valoroas\u0103 dec\u00e2t oric\u00e2nd \u00een istoria noastr\u0103, fiind folosit\u0103 extensiv \u00een agricultur\u0103 \u0219i industrie, \u0219i prime\u0219te din ce \u00een ce mai mult\u0103 aten\u021bie pentru a fi folosit\u0103 judicios pentru genera\u021biile viitoare.<\/span><\/p>\n

<\/span>Regularizarea distribu\u021biei apei<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

Apa potabil\u0103 este de obicei colectat\u0103 la\u00a0izvoare<\/a>\u00a0sau este extras\u0103 din pu\u021buri artificiale. Construirea mai multor asemenea pu\u021buri ar fi o metod\u0103 pentru a produce mai mult\u0103 ap\u0103, presupun\u00e2nd c\u0103 p\u00e2nza de ap\u0103 freatic\u0103 poate s\u0103 asigure un debit adecvat. Alte surse de ap\u0103 sunt ploile \u0219i apa din r\u00e2uri \u0219i lacuri. Apa de suprafa\u021b\u0103 trebuie \u00eens\u0103\u00a0purificat\u0103<\/a>\u00a0\u00eenaintea consumului de c\u0103tre om. Purificarea implic\u0103 \u00eendep\u0103rtarea substan\u021belor nedizolvate sau dizolvate, precum \u0219i a\u00a0bacteriilor<\/a>\u00a0periculoase. Cele mai folosite metode sunt\u00a0filtrarea<\/a>\u00a0cu nisip, pentru \u00eendep\u0103rtarea materiilor nedizolvate, \u0219i tratarea cu clor \u0219i\u00a0fierberea<\/a>\u00a0pentru uciderea bacteriilor periculoase.\u00a0Distilarea<\/a>\u00a0\u00eendepline\u0219te toate cele trei sarcini. Exist\u0103 \u0219i tehnici mai avansate, precum\u00a0osmoza invers\u0103<\/a>.\u00a0Desalinizarea<\/a>\u00a0apei s\u0103rate din\u00a0m\u0103ri<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0oceane<\/a>\u00a0este o solu\u021bie mai scump\u0103 utilizat\u0103 \u00een climatele aride de coast\u0103.<\/span><\/p>\n

Distribu\u021bia apei potabile are loc fie printr-un sistem de distribu\u021bie, fie \u00eembuteliat\u0103. \u00cen multe \u021b\u0103ri exist\u0103 programe de distribuire gratuit\u0103 a apei \u00een caz de necesitate.<\/span><\/p>\n

Reducerea risipirii apei, adic\u0103 utilizarea apei potabile doar pentru consumul uman, ar fi o alt\u0103 solu\u021bie. \u00cen unele ora\u0219e, precum\u00a0Hong Kong<\/a>, apa de mare este folosit\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103, de exemplu la toalete, \u00een scopul conserv\u0103rii resurselor de ap\u0103 potabil\u0103.\u00a0Poluarea apei<\/a>\u00a0ar putea fi cel mai mare consumator inutil de ap\u0103, risipind aceast\u0103 resurs\u0103, indiferent de beneficiile aduse poluatorului.\u00a0Medicamentele<\/a>\u00a0consumate de oameni ajung deseori \u00een canalizare \u0219i au efecte negative asupra vie\u021bii acvatice dac\u0103 se acumuleaz\u0103 \u0219i nu sunt\u00a0biodegradabile<\/a>.<\/span><\/p>\n

<\/span>Impactul apei asupra religiei \u0219i filozofiei<\/span><\/strong><\/span><\/p>\n

\n
\n

\"\"<\/a><\/span><\/p>\n

\n

Pahar cu ap\u0103<\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Apa este considerat\u0103 purificatoare \u00een majoritatea religiilor, incluz\u00e2nd\u00a0hinduismul<\/a>,\u00a0cre\u0219tinismul<\/a>,\u00a0islamul<\/a>,\u00a0iudaismul<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0\u0219intoismul<\/a>. Spre exemplu,\u00a0botezul<\/a>\u00a0\u00een\u00a0bisericile cre\u0219tine<\/a>\u00a0este f\u0103cut cu\u00a0ap\u0103<\/b>. \u00cen plus, o baie ritualic\u0103 (Mikve<\/a>\u00a0\u00een iudaism) \u00een ap\u0103 pur\u0103 este f\u0103cut\u0103 celor deceda\u021bi \u00een multe religii, incluz\u00e2nd iudaismul \u0219i islamismul. \u00cen islamism, cele cinci\u00a0rug\u0103ciuni<\/a>\u00a0zilnice, pot fi efectuate doar dup\u0103 sp\u0103larea corpului cu ap\u0103 curat\u0103 (Wudu<\/a>). Apa este geneza tuturor.<\/span><\/p>\n

\u00cen \u0219intoism, apa este utilizat\u0103 aproape \u00een toate ritualurile pentru cur\u0103\u021birea unei persoane sau a unui loc. Apa este men\u021bionat\u0103 \u00een\u00a0biblie<\/a>\u00a0de 442 de ori, respectiv de 363 de ori, \u00een versiunile sale\u00a0engleze<\/a>\u00a0interna\u021bionale sau, ca\u00a0acronim<\/a>,\u00a0NIV<\/b>) \u0219i \u00een cea cunoscut\u0103 sub numele de\u00a0Versiunea regelui James<\/b>. \u00cen sec\u021biunea\u00a02 Peter 3:5 (b)<\/b>\u00a0se afirm\u0103 textual: … „\u0219i p\u0103m\u00e2ntul a fost format din ap\u0103 \u0219i de c\u0103tre ap\u0103.” (NIV)<\/span><\/p>\n

Se crede adesea despre ap\u0103 c\u0103 ar avea puteri spirituale. \u00cen mitologia celtic\u0103, de pild\u0103,\u00a0Sulis<\/a>\u00a0este zei\u021ba local\u0103 a apelor termale; \u00een\u00a0hinduism<\/a>, apa este personificat\u0103 ca o zei\u021b\u0103 sub numele de\u00a0Ganga<\/a>. De asemenea, diferi\u021bi zei pot patrona diferite izvoare, r\u00e2uri sau lacuri. \u00cen mitologiile\u00a0roman\u0103<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0greac\u0103<\/a>,\u00a0Peneus<\/a>\u00a0a fost un zeu-fluviu, unul dintre cele 3.000 de\u00a0oceanide<\/a>.<\/span><\/p>\n

Filozoful<\/a>\u00a0antic\u00a0grec<\/a>\u00a0Empedocles<\/a>\u00a0a elaborat o \u00eentreag\u0103 doctrin\u0103 filozofic\u0103 (un fel de teorie pre-atomist\u0103 a lumii) bazat\u0103 pe cele patru concepte fundamentale ale\u00a0Universului<\/a>\u00a0care erau reprezentate \u00een lumea real\u0103, conform teoriei sale, de patru elemente fundamentale,\u00a0ap\u0103<\/a>,\u00a0aer<\/a>,\u00a0foc<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0p\u0103m\u00e2nt<\/a>.<\/span><\/p>\n

\u00cen filozofia clasic\u0103 chinez\u0103,\u00a0apa<\/a>, ca element al filozofiei clasice, era unul din cele\u00a0cinci<\/b>\u00a0elemente<\/a>\u00a0constituente ale naturii, al\u0103turi de\u00a0p\u0103m\u00e2nt<\/a>,\u00a0foc<\/a>,\u00a0lemn<\/a>\u00a0\u0219i\u00a0metal.<\/a><\/span><\/p>\n

Tipuri de ap\u0103.<\/span><\/p>\n